► Bugetul României „nu permite“ omagierea eroilor neamului

Potrivit bugetului de stat, memoria fiecarui erou român cazut in razboaiele pentru apararea tarii valoreaza 0,71 eurocenti 

   In tara care a pierdut 600.000 de militari in Al Doilea Razboi Mondial nu exista niciun memorial inchinat acestora, in special celor care au murit pe frontul de est. Se gasesc solutii si bani pentru proiecte precum Catedrala Mantuirii Neamului, dar nu si pentru un mausoleu in care sa se odihneasca ramasitele soldatilor care nu au avut alta vina decat aceea ca au murit intr-un razboi nefericit. Pentru ca asa le-au poruncit conducatorii vremii.
  Intr-o lume a afacerilor nu mai este loc pentru reculegere sau momente emotionante. Valoarea este data de conturile din banca, cinstea are culoare politica, iar dreptatea apartine celor care o propovaduiesc in jargon.
Din cand in cand insa, cate un inalt demnitar isi aminteste ca in tara noastra au existat si alte valori. N-o face pentru puterea exemplului oferit de istorie, ci doar din interes electoral, sa vada masele ca este pios. De multe ori, nici macar nu stie foarte bine despre ce vorbeste. Afirma fara sa clipeasca, de exemplu, ca eroii de la Marasesti si-au dat viata pentru ca noi sa intram in Uniunea Europeana. Cand, de fapt, tocmai impotriva acestei idei au luptat! Dar, asta e, un politician cu putin talent oratoric si un joc de scena adecvat poate manevra eroii neamului dupa propriul plac.

   Ce legatura exista insa intre bani si istorie? In primul rand, este vorba de doua valori - una lumeasca si cealalta mai presus de noi, spectatorii. Personajele principale ale istoriei sunt eroii si, din pacate, nemurirea lor se rezuma la bani. Cu cativa ani in urma, un important personaj din guvernul german a fost intrebat de ce monumentul eroilor sovietici din Berlin nu este demolat: „Pana si voi, romanii, ar trebui sa stiti ca istoria care se uita se repeta. Avem nevoie de acest loc ca sa ne aduca aminte mereu ca nu suntem buricul pamantului. Doar asa se poate pastra memoria milioanelor de soldati germani care au cazut degeaba, aiurea, prin lume."

   Peste cateva zile este 23 august. O data care nu mai spune nimic multor tineri. Sau care le aduce aminte altora despre ziua in care defilau (cu forta) pe strazi si pe stadioane. Exista insa o categorie aparte de români - cea a veteranilor de razboi din Al Doilea Razboi Mondial, oameni care au luptat pe frontul de est inainte de 23 august si in vest dupa aceasta data - carora ziua respectiva le provoaca o crunta durere pentru ca pe frontul din Moldova au cazut in prizonierat fara sa traga un foc de arma. Ei doar au ascultat de politicienii si conducatorii vremii si au pus tara mai presus de propria viata! 23 august este, pana la urma, o piatra de mormant pentru cei care au cazut in Al Doilea Razboi Mondial - peste 500.000 de militari romani. Poate vreun cititor va vrea sa se roage pentru toti aceia care si-au dat viata sau au suferit pentru ca noi sa construim un kilometru de autostrada pe an, sa avem medicamente compensate doar trei zile pe luna sau pentru ca aviatorii romani sa ne apere cu avioane de lupta vechi de 50 de ani.
   Ei bine, veti fi surprinsi sa aflati ca nu exista niciun mausoleu sau memorial dedicat soldatilor care au murit pe frontul de est. Sunt doar cateva monumente in zonele rurale, in mare parte ridicate de satenii care au primit acasa dureroasa telegrama „va anuntam ca fiul dumneavoastra a cazut eroic in lupta pentru patrie". Va veti grabi sa dati vina pe regimul comunist, dar dupa cateva ore de cautari o sa aflati ca nici militarii cazuti in lupta impotriva Germaniei naziste nu au avut parte de un tratament preferential - sunt doar cateva cimitire (le numeri pe degete), de regula amenajate imediat dupa lupta. Si, pana la urma, ajungeti tot la numitorul comun al valorilor din ziua de azi: banii.
   S-a ajuns chiar pana acolo incat dupa 1990 au fost vandute civililor, cu aproximativ 100 de milioane de lei bucata, locuri de veci din cimitirele eroilor! Ba chiar in interiorul zonelor de protectie din unele locuri au fost ridicate imobile cu destinatie locativa! Cu binecuvantarea autoritatilor locale si a unor cuvioase fete bisericesti. Exemple sunt cu duiumul - Campina, Valenii de Munte, Miercurea Ciuc, Ploiesti, Soveja, Harlau, Lugoj, Lipova, Onesti, Braila si, de ce ar face exceptie, cimitirul Bellu din Bucuresti.

Cultul banilor

 
   Se vorbeste despre ridicarea unei Catedrale a Mantuirii Neamului intr-o tara care nu are nici macar un monument adevarat dedicat eroilor cazuti in cea mai mare conflagratie mondiala. Si atunci, despre a cui mantuire vorbim?
   In sarcina Ministerului Culturii si Cultelor a cazut, dupa 1990, soarta monumentelor istorice. Cei care au batut tara in lung si-n lat stiu foarte bine cum arata majoritatea acestora. Guvernul nu s-a ocupat insa si de repararea unor nedreptati istorice, indiferent care ar fi ele. Si asta pentru ca „bugetul nu a permis". Pana la urma, in 2004 a devenit functional Oficiul National pentru Cultul Eroilor (ONCE). O institutie care se chinuieste sa mai indrepte cate ceva. Restaurarea cimitirului de la Tigana (Basarabia), in care odihnesc ramasitele a aproape 1.000 de militari romani, este poate cea mai mare reusita a Oficiului. Pana acum doi ani, oasele soldatilor rasareau din pamant pentru ca nimeni nu le-a ingrijit, timp de zeci de ani, mormintele. Problema este ca nici ONCE nu are bani. Sediul din Parcul Carol - fostul turn de apa, asa-numitul Castel Tepes - se afla intr-o avansata stare de degradare, pare chiar in pragul prabusirii. Conducerea Oficiului cere ajutor chiar pe site-ul propriu. Si asta pentru ca bugetul alocat de Guvern „nu permite". Pana si actiunile de restaurare si intretinere a cimitirelor din tara se fac in special pe baza de voluntariat. De altfel, potrivit cifrelor oficiale, bugetul ONCE a fost in 2006 de trei milioane lei, ceva mai putin de un milion de euro. Cu acesti bani este greu de crezut ca se va putea face ceva cu adevarat important pentru cinstirea eroilor neamului. Ilie Schipor, directorul adjunct al ONCE, ne-a declarat ca in statele din Vest este o adevarata cutuma - se cheltuiesc cel putin 10 euro anual pentru fiecare erou cazut in lupta. La noi, daca ar fi sa impartim bugetul de un milion de euro al ONCE la cei 1,4 milioane de ostasi morti in razboaiele din 1877 incoace ar rezulta o suma cel putin jenanta - 0,71 eurocenti de fiecare erou. Cum sa intretii mormintele acestora, mai ales daca te gandesti ca multi dintre ei (134.000) sunt ingropati in alte tari decat Romania (30 la numar)?
Dar „ce permite" bugetul? La sectiunea dedicata Ministerului Culturii si Cultelor scrie foarte clar - pentru deplasari in strainatate se vor cheltui 1,6 milioane lei, pentru ridicarea a doua memoriale dedicate luptei anticomuniste - 1,2 milioane lei. Si foarte multi bani alocati pentru religie. Potrivit aceleiasi legi, a bugetului de stat, in evidentele Guvernului figureaza 20.705 monumente istorice. Pentru intretinerea fiecaruia sunt alocati 300 de euro anual. Stiti cate monumente se afla pe lista de asteptare pentru restaurare? In 2005 doar unul, in 2006 unul, in 2007 unul, iar la estimarile pe anii urmatori tot cate unul.

Proiectul lui Antonescu, memorial pentru comunisti!

 
Revenind la ONCE, trebuie sa amintim ca exista totusi o speranta. Oficiul lucreaza la realizarea unui Memorial al Eroilor Neamului in Parcul Carol, o reamenajare a monumentului ridicat de comunisti. Unii ar stramba din nas, dar edificiul chiar corespunde din punct de vedere istoric si moral. Si asta pentru ca in anii '60 a fost construit de comunisti dupa un proiect din anii 1942-1943, supervizat chiar de maresalul Antonescu. Acesta dorea sa realizeze in Parcul Carol un Cimitir al Eroilor Neamului. Proiectul era propus de profesorul Tzigara Samurcas (cel care a proiectat Muzeul Taranului) si viza reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani" de la Adamclisi. Lucrarile au fost incepute, dar au fost stopate de cursul razboiului. Spre sfarsitul anilor '50, arhitectilor li s-a dat sarcina realizarii unui memorial dedicat luptatorilor comunisti, dar, culmea ironiei, pentru ca termenul „de predare" era prea scurt, acestia au plagiat in proportie de 99% tocmai proiectul lui Samurcas. Alta ironie a sortii, in 1991, Guvernul a emis hotararea cu numarul 666, act care a dus la indepartarea din Memorial a activistilor de partid inhumati in acel loc.
   In prezent, prima etapa a (re)constituirii Memorialului Eroilor Neamului a fost deja finalizata - stramutarea Mormantului Ostasului Necunoscut pe locul lui initial si ambientarea peisagistica a zonei. Urmatoarele etape constau in amplasarea in interiorul Memorialului a grupului statuar „Pe aici nu se trece", amenajarea hemiciclului ca spatiu expozitional, reabilitarea constructiilor existente, precum si reamenajarea zonei din imediata vecinatate a Memorialului. Exista sperante ca o parte din lucrari vor fi finalizate pana la Ziua Nationala a României, 1 decembrie 2007. Memorialul va fi gata in totalitate doar in 2009-2010. Problema este aceeasi - bugetul „nu permite". Iar daca v-ati gandit la sponsorizari faceti o mare greseala. Firmele din Romania duc doar gunoiul gratis.

Un razboi cazut in uitare

 
   Dupa ce a eliberat de sub ocupatia sovietica Basarabia si Bucovina, armata româna a luptat mai departe la Odessa, Sevastopol, Cotul Donului (75.000 de morti si disparuti), Caucaz (50.000 de morti si disparuti) si Stalingrad (150.000 de morti si disparuti). Pe frontul de est, armata a pierdut, dupa statisticile oficiale, 624.740 de militari, morti, raniti si disparuti. De fapt, contributia tarii noastre in efective si materiale a fost depasita doar de cea a Germaniei. Imediat dupa momentul 23 august 1944, pe frontul din Moldova au cazut in prizonierat peste 130.000 de militari romani carora li s-a ordonat sa inceteze lupta impotriva Armatei Rosii cu garantia ca vor fi tratati ca aliati. Doar cateva mii dintre ei s-au mai intors acasa. Armata româna a angajat apoi efective importante pe frontul de vest, luptand de data aceasta impotriva fostilor aliati. Si din acest punct de vedere suntem pe locul patru in lume pentru contributia la infrangerea Germaniei naziste. Insa, prin tratatele de pace ulterioare am fost considerati tara invinsa.

35 de lei renta anuala pentru veteranii din Al Doilea Razboi Mondial

 
   Din nefericire pentru conducatorii statului, in România mai exista 300.000 de veterani de razboi, invalizi si vaduve de veterani. Renta anuala pentru un veteran nu depaseste 35 lei. In plus, statul ii someaza sa plateasca taxe si impozite de care sunt scutiti prin lege, nu beneficiaza de asistenta medicala si medicamente gratuite, in multe cazuri casele in care locuiesc sunt scoase la licitatie, improprietarirea si despagubirea la care aveau dreptul inca din 1994 nu s-au produs (spre deosebire de „luptatorii" din decembrie 1989). Iar Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi asteapta de doi ani raspunsuri la cererile inaintate presedintiei, Parlamentului si Guvernului. 

de Edward Pastia
http://www.sfin.ro/articol_10248/romania_nu_are_bani_nici_macar_sa_scrie_istoria.html
pe 17 August 2007